Medalionul care șoptește: ești prețioasă și visele realizează!

            Privea pe geamul bucătăriei şi admira copacul înflorit ce creşte pe an ce trece. Gândurile îi zburau la vise realizate, bijuterii și legătura dintre ele. Nimic mai ciudat, nu?

Îşi aducea aminte atât de bine momentul când totul era doar un vis şi nimic din ceea ce este azi aici nu exista. De fapt nici locul nu le era cunoscut.

A mai luat o gură din cafeaua aburindă şi a revăzut cu ochii minţii drumul sinuos care a adus-o azi aici. Nici nu trebuie să se gândească prea mult pentru ca să exclame că viaţă a fost bună cu ea. De la un moment încolo i-a oferit tot ceea ce şi-a dorit.

Totul a început cu terenul pe care l-au găsit împreună şi de care s-au îndrăgostit. Avea tot ce au vizualizat şi şi au știut încă din prima clipă că acesta este alesul şi că va deveni al lor.

Nu fără greutăţi au reuşit să devină ”latifundiari” – aşa sum îi alintau prietenii.

Parcă retrăieşte clipa din acea zi friguroasă de ianuarie când, după semnarea actelor, el i-a zis că trebuie să meargă pe terenul ce devenise doar al lor și să sărbătorească.

Nu pricepea ea cum ar fi putut sărbători în miez de iarnă pe o bucată de pământ plină de zăpadă, dar i-a făcut voia.

Din punctul ei de vedere era o nebunie inutilă fix ca aceea care a făcut-o să se îndrăgostească de el, dar asta este deja o altă poveste și deznodământul cu atât mai mult îi spune să meargă pe feelingul ei.

Au înotat împreună prin zăpada proaspăt aşternută în strat gros şi au vizualizat cum va fi casa, curtea şi viaţa.

O altă gură de cafea o readuce în prezent şi îşi atinge instinctiv medalionul gândindu-se la noroc şi amulete.

Parcă a citit pe undeva cum că argintul ar fi metalul sacru al unei nu știu cărei populaţii din antichitate. Nu se pricepe ea la istorie prea bine, dar sigur puritatea și căldura metalului îmbrățișată cu simplitatea designului i-au adus încredere în viitor și acel dram de noroc ce a reușit să pună fiecare rotiță în mișcare.

Îl poartă din ziua aceea cu zăpadă până la genunchi când al ei soț a surprins-o cu un cadou:

-Pentru sporul casei, a zis el zâmbind, și pentru viitorul nostru mereu împreună!

În timp ce el se chinuia să îi prindă medalionul, ea nu se gândea decât la cum își alege el cel puțin interesant momentul în care să caute printre bijuterii de argint cu pietre prețioase și semiprețioase, dar cum a fost învățată că toate cadourile se primesc cu brațele deschis, a zâmbit și ea și l-a pastrat la gâtul ei încă de atunci.

Ei bine, uite că a avut dreptate. Nebunia lui atât de frumoasă dă un farmec aparte vieții lor împreună. Mereu a fost așa și are o mica banuială că așa va fi mereu.

Azi, la mai bine de 5 ani, au reușit să se bucure în 3 de planul lor din după-amiaza de ianuarie și de viitorul pe care doar și-l imaginau cu frică, dar pentru care au luptat și care le-a surâs.

Știe prea bine că mulți ar considera-o puțin nebună, dar ea nu poate să nu simtă energia bijuteriei pe care o poartă mereu cu ea, medalionul care i-a schimbat viața și care parcă îi șoptește în fiecare dimineață că visele sunt importante și ea este prețioasă.