Uneori schimbarea înseamnă zăpadă și poftă de mișcare

          A fost o dată ca niciodată o fetiță, frumușică foc: deșteaptă, harnică și înzestrată cu abilitați pentru skate-board. De fapt vorbim despre o campioană mondială la skate-board. Pentru ea, roțile, placa și circuitele cu grad din ce în ce mai mare de dificultate nu mai aveau nici o taină. Ascensiunea era clară și previzibilă, doar că dintr-o dată s-a așternut liniștea.

          În regatul ce părea imposibil de a fi atins de rau, o catastrofă s-a întâmplat și fetița a pus placa în beci, și-a luat un job doar pentru a plăti chiria și a început să țină locul mamei pierdute pentru ca tatăl ei să nu îi simtă lipsa.

          A ales o viață de adult, prematură. A ales conștientă fiind că bucuriile vitezei și adrenalinei îi vor lipsi și îi vor face viața mai grea, dar și că pofta de mișcare și zăpadă se va furișa în sufletul ei și va începe să roadă încet dar sigur: snowboard sau skate-board, tot una trebuia să fie.

          Totuși, o dată alegerea luată, a decis că era și mai ușor așa. Activitatea permanentă și grija următoarei facturi, totul printre hamburgeri sau cartofi prăjiți și clienți fără educație sau respect, toate o făceau să uite sau aveau calitatea de a o anestezia.

          Doar de o propunere și prieteni buni a fost nevoie pentru ca o altă decizie, de data asta una ce avea să îi schimbe viața să îi aprindă un beculeț, unul mult prea greu de stins. Așadar, urma să plece pentru câteva luni în Austria pentru a avea grijă de cabana unei familii cu bani. Lăsă în urmă responsabilitatea și hamburgerii și clienții fără de respect. Ideea inițială tot de la bani a pornit, dar parcă și aventura îi suna atât de interesant...

          Mii de griji i-au umplut mintea, dar cel mai important dintre gânduri era spre tatăl ei. Cum avea să se descurce?

          A plecat și pentru că știa că mama ei ar fi vrut ca ea să dea mereu curs visului, oricât de greu sau imposibil ar fi sau ar părea. Acolo, nu știa ce o așteaptă, așa că a ales să nu se pregătească în nici un fel. Nu avea cum să fie dezamăgită astfel.

          Câteva ore de zbor au adus-o pe tărâmul ski-urilor, a zăpezii ce părea perpetue, la cabana de la munte, dar și la colega alături de care urma să aibă grijă de cabană. Nu putem zice că a fost vorba de chimie între ele, nici că ar fi fost atrasă de ski, dar trebuia să facă ceva cât familia nu alegea această locație pentru petrecerea unui sfârșit de săptămână.

          Nu fără multe peripeții a găsit un snowboard pe care și-a adus aminte ce energie simțea atunci când era pe placă. A decis să investească toate economiile ei de până atunci pentru un vis și a închiriat o casca, clapari ce promiteau confort și suport și ajutor în concentrarea pe noile scheme (și lipsa grijilor pentru crampele de la picioare) și o placa Fast Plant, vârful de lance al gamei.

 A învățat încet-încet să se adapteze la schimbare și s-a înscris la o competiție al cărui premiu urma să îi rezolve toate problemele financiare.

          Ce s-a întaâmplat pe urmă putem afla, dar nu mai este la fel de interesant. Am putea afla că a câstigat concursul, și-a întâlnit prințul și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, dar nu avem prea mult informații care să ne vândă informația.

          Un lucru este, însă, sigur, combinația snowboard și zăpadă a venit și a reprezentat momentul decisiv din viața ei, acela care a trezit-o și a reușit să îi readucă aminte ce înseamnă pofta de viață și de zăpadă.