Cuvintele - seara de film

Am vazut un film bun sau unul care a reusit sa ma puna pe ganduri, si da, asta este o realizare in ultima vreme. Vreau sa va spun ca dau o cautare de filme si ma uit la trailere, asa cu emotie, imi e frica sa nu fiu dezamagita...din nou.

Si totusi, seara dedicata cuvintelor a fost o seara castigata.

Totul incepe cu un scriitor care decide sa se dedice artei lui, sa scrie si sa incerce sa fie publicat. In timpul asta, viata isi ia partea si apare o ea in viata lui. Astfel impart o garsoniera si o saltea, fac o nunta si pleaca in luna de miere in Franta, hoinaresc prin magazinele de vechituri, cumpara una-alta printre care si o servieta veche si se intorc la viata lor de toate zilele.

Traiesc in continuare frumos si simplu. Lipsa banilor ii roade si asta il impinge sa isi ia o slujba la o editura.

Momentul de cotitura este cand gaseste un manuscris in acea servieta veche si decide sa o scrie si sa o aduca la editura.

De aici pana la faima mai este o saritura de furnica.

Totusi, filmul nu se desfasoara atat de liniar pe cat am prezentat eu aici si tocmai asta ii da savoare, pe langa problemele etice ale auto-atribuirii muncii altcuiva.

Cert este ca pentru el a fost acel moment in care a putut sa scoata capul si sa respire cu nesat aer proaspat. Au urmat cartile scrise cu adevarat de el publicate, una cate una.

Si totusi, este sau nu este etic?

Pe deoparte, daca nu ar fi adus el la lumina cuvintele acelea, nimeni nu ar fi facut-o si ar fi murit triste fara sa fie cunoscute de nimeni.

Pe dealta parte, nu erau cuvintele lui, nu ii apartineau, actiunea asta il transforma in hot?

Astea au fost cele 2 intrebari care mi s-au plimbat prin minte dupa aceasta seara de film surprinzator de bun si pe care il recomand.