
Atunci când am ajuns acasă și am frunzărit coperțile, am descoperit că este vorba despre o poveste istorică romanțată și că Anne O'Brien - autoarea este o fostă profesoară de istorie. S-a apucat de scris după ce a ieșit la pensie și îi reușește de minune lucrul acesta dacă ar fi să mă întrebați pe mine.
Concubina regelui. La curtea lui Eduard al III-lea este o poveste ce ne poarta pașii alături de Alice Perrers, o simplă orfană, născută în 1348 anul marii ciume și părășită pe treptele unei mănăstiri alături de un săculeț cu bani.
Nu era la fel ca celelalte fete. Simțea ca ceva măreț urma să i se întâmple și își dorea din tot sufletul să nu devină mireasa șui Hristos.
Încet-încet, lucrurile se așează pe făgașul lor pentru ea.
Evident devine concubina regelui și asta încă din timpul vieții reginei Philippa, dar totuși nu este ăsta un semn de trădare din partea nimănui, doar viața după regulile acelui timp și poate atât de asemănătoare cu cele ale timpului pe care îl trăim noi astăzi.
Am descoperit cu uimire ca nu multe s-au schimbat de la 1300 până acum. Intrigile și luptele pentru putere au rămas aceleași.
Eu am învățat sau mi-am adus aminte de o porțiune din istoria Angliei, pentru ca scheletul romanului se bazează pe realitate așa cum este ea cunoscută de istorici.
Și am mai făcut cunoștință cu o femeie puternică din istorie, o femeie pentru care lipsa frumuseții a fost doar un detaliu.
de retinut! :)
RăspundețiȘtergere