miercuri, 19 februarie 2014

Stare de scris, stare de vis...

Ma invart de vreo cateva zile in jurul blogului: ba deschid un link din lista, ba dau un scroll sa imi vad munca intinsa in fata ochilor.

In ultimele zile nimic n-a mers, nu m-a vizitat muza si pace, asa ca le-am lasat in pace pe toate: programari si planificari si m-am culcusit intr-un loc cald in asteptarea ei.

...vorba vine...






S-au intamplat atatea lucruri frumoase in ultima vreme incat imi este si frica sa realizez ca sunt adevarate ... dar totusi sunt. In fiecare dimineata ma ciupesc ca sa imi dau seama ca asa e si zambesc cu teama spre viitor.

Totul a inceput acum vreo 2 ani cand am decis sa cautam o casa sau un pamant pe care sa construim casa respectiva. Conditia noastra: in oras...suntem oameni sociali si ne place sa iesim la plimbari, cursuri, teatre, magazine, una-alta si de aceea am exclus ideea dependentei de masina pentru orice deplasare.

Am luat atunci cu asalt site-urile de mica publicitate sau cele de imobiliare si am vazut tot ce se putea vedea, dar nimic nu parea sa fie asa cum voiam noi. Toti ne spuneau ca trebuie sa reducem cerintele sau ca trebuie sa faci un compromis, ca nu exista nimic perfect.

Asa ca, timp de aproximativ 2 ani, cu mici pauze, am umblat in lung si in lat si am vazut case mai mici sau mai mari, ganguri si parcari. Am invatat ce inseamna drept de servitute si cata importanta au utilitatile pe teren. Am fost pe strazi ce nici macar nu stiam ca exista.

Glumeam acum cateva zile cum ca as putea sa ma fac taximetrist cu brio acum...

Si...de o saptamana avem bucatica noastra de teren in oras, retrasa dar aproape de centru si aproape de un parc mare. Exista inca multe probleme si problemute ce trebuie rezolvate, dar in asteptarea termenelor am inceput sa visam cu creionul pe hartie sau mouse-ul pe ecran dreptunghiuri rotunjite cu siguranta ca acolo vom locui peste un an-doi-trei si sentimentul asta imi alina orice teama de viitor si ma face sa visez in continuare.

Acum stiu ca visele mai devin si realitate.

Urmeaza o perioada mai grea in care nu vom avea un locsor doar al nostru si in care va trebui sa ne impachetam viata in cutii, sa dezmembram mobile si sa depozitam totul pana in ziua in care ne vom muta acolo unde am gandit fiecare usa si perete.

Cum ziceam si in titlu, starea de vis odata realizata, dau frau liber starii de scris careia ii marturisesc ca o astept cu nerabdare sa poposeasca in viata mea din nou.

6 comentarii:

  1. D'apăi la aşa realizare şi eveniment important, cred şi eu că nu-ţi mai arde de scris ci de căutat planuri de case şi meşterit vise. Felicitări pentru teren, este o mare realizare şi abia aştept să aflu mai multe detalii, că nu o să ne laşi aşa fără povestiri şi amănunte, nu? Să-l stăpâniţi sănătoşi şi să ridicaţi acolo casa din vis!
    Şi deci, acum vă mutaţi până construiţi căsuţa?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merci de vizita Mihaela, ma gandeam ca dupa atata pauza m-a uitat lumea, dar uite ca nu este asa :D

      O sa urmeze tot felul de detalii si detaliute pe masura ce intram si noi in ele.

      Da, ne mutam pana o construim pentru ca o construim folosind banii de pe apartamentul in care stam acum si care sper ca se va vinde luni, asta daca nu apare nimic neprevazut si sper sa nu apara...

      Ștergere
    2. Hai, Doamne ajută! Ţinem pumnii să vă iasă totul bine, aşa cum doriţi şi aţi planificat!
      Să ne dai de veste luni după amiază sau marţi!

      Ștergere
    3. Multumesc. Maine se intampla tranzactia. Sunt asa ciudate starile prin care trec, mai intai de regret dupa casa in care am stat in jur de 16 ani si acum de o eliberare ciudata in sensul ca stiu ca este doar o metamorfoza spre ceva mai buna.

      Ștergere
  2. E bine ca iti vine inspiratia, eu uneori cand vreau sa ma apuc stauuuu si ma uit la display in gol..si nu imi vine nici macar un cuvintel....mi-a placut povestioara ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai, mie inspiratie imi vine scriind...

      Merci, dar nu este o povestire...

      Ștergere

Multumesc pentru vizita! Abia astept sa iti citesc parerea!